Prajitura ” Negresa”

Sau Brownie, mai la moda. Adica tot negresa.

Este prajitura Elenei, prietena mea si n-am mai facut-o de cativa ani buni. Am si o intamplare haioasa legata de aceasta prajitura dar am sa v-o povestesc dupa ce va zic reteta si va arat pozele. Uite, in momente de astea ma oftic ca n-am destui bani sa-mi cumpar un aparat foto meserias!

Ingrediente:

4 oua

200 ml lapte

4 linguri de cacao plus inca o lingurita

200 gr   doua cani  de zahar

200 gr faina

o lingurita praf de copt

zahar vanilat, esenta de rom, coaja de lamaie, de portocala , as you wish

1 pachet de unt ( era sa-l uit!)

cativa mieji de nuca

Intr-o cratita se pune untul , laptele, zaharul si cele patru linguri de cacao, se aseaza pe o flacara mica si se lasa sa se topeasca, amestecand mai mereu, pana da in cateva clocote. Se da deoparte sa se raceasca. Intre timp fumati o tigara, rasfoiti o revista, vorbiti la telefon, ce vreti voi…

Dupa ce s-a racit respectiva compozitie, se adauga pe rand cate un galbenus, amestecand bine, sa se incorporeze. Se bat albusurile spuma tare, apoi se incorporeaza si aceasta.

In acest moment luati o craticioara in care puneti din compozitia minunata pe care tocmai ati pregatit-o, 15 linguri.

Ne intoarcem la cratita. Dupa ce am pus si albusurile spuma, adaugam faina si praful de copt. Tapetam o forma cu unt si faina si turnam in ea compozitia, nu inainte de a adauga aromele preferate. Se tine la cuptor pana incepe sa se dezlipeasca de pe margine, semn ca este gata. Pentru mai multa siguranta, o puteti verifica cu o scobitoare: daca nu ramane nimic pe scobitoare, inseamna ca e coapta.

Craticioara cu cele 15 linguri shutite din cratita intra si ea in scena. Mai punem acolo o lingurita de cacao, dam in cateva clocote si apoi o pastram calda. O vom turna peste prajitura abia scoasa din cuptor si o vom intinde pe toata suprafata acesteia.Se taie dupa ce s-a racit!

Eu am pus deasupra si niste nuci maruntite pe care le-am tinut inainte cateva minute in cuptor.

Poza e amarata, insa va garantez ca negresa  a iesit delicioasa! Cat de curand mai fac una!

Sa va spun acum povestea. Aveam si eu si Elena putin peste 20 de ani si a doua zi era Constantin si Elena, ziua ei, asa ca trebuia sa duca o prajitura la serviciu, sa-si trateze colegii ( pe vremea aia nu gaseai nimic in cofetarii, asa ca trebuia sa faci acasa aproape orice). Am decis sa facem Negresa. Buun, facem noi compozitia, o bagam la cuptor,insa cand am scos-o, era o turta, necrescuta, neagra si urata. Eu am vrut s-o arunc cat colo, dar Elena a avut inspiratia s-o guste. Nu avea strop de zahar, doua ” gospodine” in bucatarie si amandoua am uitat de zahat.Era tarziu, se facuse noapte, ingrediente nu mai aveam, si de nevoie am inventat atunci pe loc o reteta. Am dat turta aia prin masina de tocat, am adaugat zahar si am invelit in ea niste visine din visinata. A doua zi toate colegele ii cereau Elenei reteta, iar ea a trebui sa minta ceva ca sa scape … Nu ma intrebati cum am facut ” visinele ” alea in ciocolata, ca nu mai tin minte! Insa au avut un succes nebun, hahahaha!

Maine iar gatesc.