Principalii daunatori ai legumelor

Pe langa fungi, bacterii si alte boli, legumele sufera si de pe urma diversilor daunatori pe care i-a lasat natura.Prin daunatori intelegem vietati, adica: musculite, paduchi, afide, gandaci, melci omizi, paienjeni etc.Toti acestia actioneaza pe anumite legume si binenteles ca exista metode de a scapa de ei. Am o revista de gradinarit, primita gratis de la farmacia fito-sanitara din comuna de aici, dar am gasit acelasi lucru si pe site-ul firmei producatoare de substante impotriva bolilor si daunatorilor. Am facut o selectie a principalilor daunatori, adica cel mai frecvent intalniti in gradinile noastre.

PADUCHELE VERDE AL CONOPIDEI

Daunator specific culturilor de cucurbitacee, formeaza colonii aglomerate pe frunze si dispersate pe flori. Ca efect, frunzele se strâng în glomerule puternic compactate, meristemele sunt lezate, plantele se opresc din crestere. În sere si solarii, atacul este însotit de secretii aderente la substrat, pe care, secundar, se dezvolta fumagina. Adult de 1,5 – 2 mm lungime, corp globulos verde-maroniu, acoperit de secretii pulverulente cenusii. Vector de viroze. Daunator dificil de combatut din cauza modului de habitat ascuns.

Combatere
Se recomanda Confidor Energy administrat foliar la concentratia de 0,1%. Tratamentul se va efectua la aparitia primilor daunatori în cultura.

PADUCHELE CENUSIU AL VERZEI

Daunator dotat cu un aparat bucal adaptat pentru întepat si supt. Formeaza colonii aglomerate pe meristeme, frunze, tulpini, inflorescente, flori si silicule. Ca efect, frunzele se gofreaza si plantele se opresc din crestere. Când atacul survine imediat dupa plantare, varza si conopida nu mai formeaza capatâna. În anii cu temperaturi si precipitatii moderate, poate cauza pierderi de productie de 30–40%. Daunator cu mari posibilitati de reproducere, prezinta în câmp 16–20 generatii de adulti. Adult de 1,5–2,5 mm lungime, corp globulos, acoperit de o pulbere ceroasa, cenusie. Primele colonii apar primavara, în cursul lunii aprilie. Vector de viroze.
Combatere
Pentru limitarea populatiilor, se recomanda tratamentul cu Confidor Energy la concentratia de administrare foliara de 0,06%. Deoarece varza si conopida prezinta frunze lucioase si ceroase pentru retinerea suspensiilor pe plante, la solutiile de tratament se adauga un adeziv. În lipsa acestui adeziv, eficacitatea tratamentelor se poate reduce. Pragul economic de daunare (numarul de indivizi începând de la care este necesara aplicarea tratamentului) este de 5–6 afide pe frunza.

 

LIMAXUL CENUSIU

Daunator polifag, foarte vorace. La legume, ataca varza, conopida, salata, castravetii, tomatele, ardeii, fasolea etc., preferential localizându-se pe frunze la care distruge tesuturile dintre nervuri. Atac în vetre bine delimitate cu aspect de pasunat. Dupa formarea capatânii verzei, larvele si adultii patrund printre frunze, cauzând gelificarea tesuturilor si reducerea valorii lor comerciale. Daunator nocturn, frecvent în anii cu primaveri si veri umede si racoroase, se retrage ziua în sol, pentru a se apara de uscaciune. În timpul deplasarii, lasa pe sol o secretie vâscoasa care, în contact cu aerul, devine pergamentoasa, simptom dupa care atacul poate fi depistat si în lipsa daunatorului.
Combatere
Se recomanda Mesurol 4G. Administrare pe sol în doza de 3 – 6 kg/ha, doza fiind dependenta de gradul de infestare a culturilor. Produs de soc, la 24 de ore de la tratament determina o mortalitate a limacsilor de peste 90%. Pragul economic de daunare (numarul de indivizi începând de la care este necesara aplicarea tratamentului) este de 1-2 limacsi/ mp.

MUSCULITA ALBA

Daunator la culturile de legume din sere si solarii. Ciclul de evolutie al insectei se deruleaza pe partea inferioara a frunzelor, de unde larvele si adultii absorb prin întepare sucul celular. Ca efect, plantele se dezvolta cu întârziere si dau productii scazute. Atac însotit de secretii aderente la substrat, pe care, secundar, se dezvolta fumagina. Culturi cu aspect depresiv. Daunator cu potential ridicat de reproducere, prezinta în sere între 4–8 generatii de adulti si o prolificitate variind între 500–1500 de oua. Specie cu rezistenta dobândita la actiunea diferitelor pesticide.
Combatere
Confidor Energy la concentratia de 0,13%, prin stropiri foliare dupa plantare sau Decis 2,5 EC în concentratie de 0,05%.

MUSCA MINIERA

Musca miniera apare în sere si solarii si ataca în special culturile de tomate. Este daunator în stadiul de larva si se dezvolta în interiorul frunzelor distrugând tesuturile dintre epiderme. Atacurile produse au un caracter generalizat, evidentiat pe frunze prin prezenta a numeroase galerii înguste si ramificate, cu aspect sidefiu. Când numarul de galerii depaseste 50% din suprafata de asimilatie a frunzelor, acestea se usuca si cad. Musca miniera este un daunator specific culturilor de tomate din spatii protejate, dar ataca si în câmp. Principala sursa de infestare este reprezentata de rasadurile provenite din serele înmultitor.
Combatere
Pentru limitarea pagubelor, dat fiind modul de habitat al larvelor, se recomanda aplicarea de tratamente foliare cu Confidor Energy, concentratie 0,13%, metoda prin care atacurile în cultura pot fi eradicate.

BUHA VERZEI

Ataca varza, conopida, guliile, ridichile, mustarul, etc.. Este daunator la stadiul de larva si afecteaza aparatul foliar cauzând o defoliere partiala a plantelor. Dupa formarea capatânii, patrunde în interiorul acesteia unde lasa numeroase dejectii si face varza necomerciala. Buha verzei este un daunator specific culturilor de varzoase, poate cauza pagube de pâna la 80%. Ierneaza în sol în stadiul de pupa si este prezent în câmp pe tot parcursul perioadei de vegetatie. Larvele de 35-40 mm lungime au abdome-nul de culoare verde la brun închis si tegumentul nud. Ponta depusa pe partea inferioara a frunzelor este formata din 20 pâna la 200 de oua comasate.

Combatere
Daunatorul se combate eficient prin stropirea frunzelor cu Decis 2,5 EC în concentratie 0,04% sau Decis 25 WG în concentratie de 0,005% (30 g/ha) aplicat în faza de rozeta pâna la începutul perioadei de formare a capatânii, când larvele sunt de vârsta a I-a si a II-a. La solutiile de tratament se foloseste obligatoriu un adeziv. Produsul actioneaza cu maximum de eficacitate la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse între 18 si 24 grade Celsius.

PAIANJENUL ROSU COMUN

Ataca culturile de vita de vie, mar, soia, culturile de legume în câmp, sere si solarii, castravetii, pepenii, dovleceii, vinetele, fasolea, bobul, telina etc., afectând toate organele aeriene ale plantelor. Preferential se localizeaza pe partea inferioara a frunzelor, unde îsi parcurge întreg ciclul de evolutie. Atât larvele, cât si adultii, se hranesc cu sucul celular pe care îl absorb din celule prin înteparea tesuturilor. Ca efect, frunzele se depigmenteaza, devin casante si se usuca, florile avorteaza, productia este diminuata cantitativ si depreciata calitativ. În cultura, atacul se depisteaza cu usurinta dupa prezenta unei tesaturi matasoase laxe, pe care se observa circulând numerosi acarieni. Daunator cu potential mare de reproducere, prezinta în câmp între 4-6 generatii anuale de adulti. Pragul economic de daunare (numarul de indivizi începând de la care este necesara aplicarea tratamentului) este de 5–6 acarieni pe frunza.
Combatere
Pentru diminuarea populatiilor se recomanda Envidor 240 SC, la concentratia de administrare foliara de 0,04% (0,4 l/ha). Aplicat la primele semne de

GANDACUL DE COLORADO

Raspandire: in toata tara, in zonele cultivatoare de cartof si alte solanacee

Descriere
Adultul are corpul de 9-12 mm lungime, oval, convex dorsal, de culoare galbena – portocalie, caramizie. Capul prezinta o pata triunghiulara neagra cu deschizatura spre partea anterioara si doua pete postero-laterale negre. Pronotul prezinta 13 pete negre de diferite dimensiuni, cele din partea mediana alcatuind forma literelor V, U sau H. Elitrele sunt galben deschis sau galben roscate, fiecare elitra cu cate 5 dungi longitudinale negre. Oul este oval, de culoare galben-portocalie. Sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor de cartof sau alte solanacee grupe de cate 20-30 oua. Larva oligopoda, la completa dezvoltare avand 12-15 mm lungime, corp de culoare rosie portocalie, lateral cu pete negre. Ultimile doua segmente abdominale sunt inguste, tubuliforme, retractile, terminate cu doua apendice ce servesc la mers.

Biologie
Prezinta 2-3 generatii pe an. Ierneaza ca adult in sol, la adancimi de 10-90 cm. Adultii hibernanti apar la sfarsitul lunii martie, cand temperaturile medii zilnice sunt de 14-21ºC. Dupa un zbor intens se raspandesc pe distante mari. Paralel cu hranirea are loc maturatia sexuala, copulatia si ponta. Ouale sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor in grupe de 10-100. Incubatia dureaza 4-5 zile, iar larvele apar in a doua decada a lunii mai si se hranesc cu aparatul foliar al plantelor gazda. Larva se dezvolta in 15-30 zile, apoi patrunde in sol unde se transforma in pupa, astfel ca adultii din prima generatie apar in a doua decada a lunii iunie. Apoi stadiile de dezvoltare se suprapun. Insecta are 3 generatii pe an in zonele de stepa si silvostepa si 2 generatii in zonele mai nordice ale tarii. In lunile octombrie – noiembrie, adultii se retrag in sol pentru hibernare.

Plante atacate si mod de daunare
Adultii si larvele rod frunzele de la exterior spre interior, lasand intacte nervurile si lujerii. Prefera cartoful, dar consuma aparatul foliar al diferitelor plante cultivate din familia Solanacee. Fructele de vinete adesea sunt daunate de catre adultii din generatia a doua.

Combatere
Tratamentul tuberculilor la plantare cu Prestige 290 FS.
Tratamente foliare la avertizare cu Calypso 480 SC, Decis 2,5 EC,
Decis 25 WG sau Proteus OD 110.

COROPISNITA

Daunator frecvent pe terenurile structurate si bine aerate. Produce pagube de 4 – 40% în primele 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, prin distrugerea radacinilor si sectionarea tulpinilor din zona coletului. La culturile semanate direct, coropisnitele circulând pe rândurile de semanat disloca semintele în germinare, din care cauza, dupa rasarit, apar numeroase zone de chelitura. Atac frecvent în anii ploiosi si racorosi, se depisteaza cu usurinta dupa prezenta pe sol a unor galerii sinuoase, cu aspect solzos, care merg de la o planta la alta.
Combatere
Mesurol 4G, la doza de 3-6 kg/ha. La 24 de ore de la tratament se înregistreaza o diminuare a pagubelor de 80 – 85%. Perioada de protectie: 25-30 de zile.

 

PADUCHELE VERDE AL SOLANACEELOR

(

Daunatorul, cunoscut sub denumirea generica de ”afide”, este întâlnit pe mai multe specii de legume solanacee, cu precadere pe tomate si vinete. Dezvolta 8-12 generatii pe an si produce pagube în stadiile de larva si adult prin înteparea frunzelor apicale pe partea inferioara, ulterior aparând fenomenul de gofrare accentuata si chiar distrugerea mugurilor de crestere. La atacuri intense pe plantele tinere, acestea se ofilesc si mor. Daunatorul este cu atât mai pagubitor cu cât reprezinta si un important vector de viroze. Combaterea se efectueaza prin tratamente chimice la aparitia primilor indivizi. Produsele recomandate sunt Decis 2,5 EC 0,04% sau Confidor Energy  0,06%.

FLUTURELE ALB AL VERZEI                                                                     Raspândire In tara noastra este întâlnit atât în regiunile de ses cât si în cele montane. Cele mai mari pagube le produc larvele din generatia a II-a la varza de toamna si rapita.Descriere Adultul are o lungime de cca.20 mm si o anvergura a aripilor de 50-65 mm. Corpul este de culoare neagra, acoperit cu peri alb-galbui. Ambele perechi de aripi sunt albe, având vârful de culoare neagra. Partea inferioara a aripilor anterioare, la ambele sexe, este alb-galbuie, vârful este galbui. In partea mediana a aripilor anterioare se gasesc doua pete negre, rotunde, în timp ce aripile posterioare nu prezinta pete. Larva este omida adevarata, la completa dezvoltare atinge lungimea de 40-50mm. Capsula cefalica este cenusie-deschis, cu desene negre. Capul larvelor tinere este verde-deschis, care mai târziu devine verde-cenusiu, dorsal pe corp gasindu-se 3 benzi longitudinale de culoare galbena-portocalie, cea mediana fiind mai îngusta. Pe întreg corpul, mai vizibil dorsal se disting pete cu puncte negre si perisori desi si scurti.Biologie si ecologie Are 2-3 generatii pe an, ierneaza sub forma de pupa. Prin luna mai apar fluturii, iar la câteva zile are loc copulatia si ponta. Ouale sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor în grupe de 50-100. Incubatia dureaza 6-12 zile. Larvele rod epiderma si parenchimul frunzelor. Stadiul larvar dureaza 25-30 zile, în care timp naparlesc de 5 ori. In luna iulie apar fluturii din generatia a doua, care se dezvolta în lunile iulie-august. In cursul lunilor septembrie-octombrie poate aparea partial generatia a III-a, pupele acesteia hibernând.Plante atacate si mod de daunare Specie oligofaga în cadrul familiei crucifere; prefera varza, dar poate ataca rapita de toamna si alte crucifere. Omizile tinere ataca în grup pe fata inferioara a frunzelor, rozând epiderma si parenchimul; omizile din vârstele 3 si 4 rod limbul foliar la început pe margine, iar apoi toata frunza, adesea ramânând doar nervurile.

(Preluare dupa www.bayercropscience.ro)