Si a fost Gary Moore…

Buna dimineata!

De-abia m-am trezit,( noroc ca azi nu lucrez) si  parca eu as fi cantat aseara si as fi batut si in tobe… Dar nu conteaza, seara trecuta  a fost una speciala, din acelea unice in viata! Si nu exagerez .

Gary a fost magistral! A rupt chitara in doua , apoi in patru, pe urma a facut-o la loc, mai frumoasa, ca in poveste si a cantat din nou. Omul e genial, fara niciun dubiu, si ca toate geniile, putin nebun.Eu una n-am mai vazut live un muzician mai patimas dupa muzica lui.Probabil concertul de aseara o sa ma bantuie mult timp de acum incolo,  pana prin octombrie, cand intentionez sa merg la alt ” monstru”,’ la Ozzy.

Dar Gary e cu totul special si nu-ti poti da seama de asta decat in concert.Sa-l vezi cum isi pune sufletul acolo, cum traieste la extrem fiecare nota.

Dupa parerea mea,o spun de cate ori am ocazia, un mare artist, care da lumii intergi atata bucurie, care face fericite mase de oameni, care ne inalta spiritul si ne face , macar pentru scurt timp oamenii cei mai buni si mai prietenosi, oamenii astia ar trebui sa traiasca vesnic. Iar daca nu se poate, atunci in timpul vietii sa fie niste zei, dar nu doar cat au succes, ci toata viata lor.Oamenii astia sunt extrem de rari, iar unul din ei este Gary.Multumin, Gary,sa traiesti vesnic!

In deschidere a fost Vita de vie, dupa parerea mea cea mai buna trupa rock romaneasca la ora actuala. Bravo lor!
Organizarea-impecabila.Publicul,de toate varstele, a cantat toate piesele impreuna cu Gary. Iar la Still got the blues si la bis, care a fost, evident, Parisienne walkways, toata lumea a plans de fericire!!

I remember Paris in ’49.
The Champs Elysee, Saint Michel,
and old Beaujolais wine.
And I recall that you were mine
in those Parisienne days.

Looking back at the photographs.
Those summer days spent outside corner cafes.
Oh, I could write you paragraphs,
about my old Parisienne days.

Doamne ce seara!

Mai tarziu, cand m-oi trezi si eu, incerc sa pun si ceva sonor,am filmat cu telefonul, sa vedem ce a iesit.

Anunțuri

Despre Alexandra

Economista, salariata la stat, pasionata de gradinarit si de sapunarit
Acest articol a fost publicat în Muzica și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

18 răspunsuri la Si a fost Gary Moore…

  1. Georgiana zice:

    Imi imaginez ce frumos a fost…. Brava ca te-ai dus sa-l vezi pe tata Gary! Astea’s intr’adevar chestiile care raman acolo, undeva intr’o particica de inima…Aceleasi sentimente le-am trait la concertul cu Whitesnake, alti monstri sacri ai rock-ului…
    Multam’ pentru fotografii si uite, chiar am sa ascult acum un Gary Moore! Te pup fetitza! Sa ai o zi maxima!

  2. Fantastic concertul de aseara! Am fost si vineri la Faithless, dar Gary Moore cu a sa chitara magica mi-a placut de 1000 de ori mai mult, iar publicul a fost si el la inaltime!

  3. mishulake zice:

    Măi, dar ce „vulnerabilități” aveți ! Vă admir !

  4. Tina T zice:

    Alexandra, m-ai electrizat…
    Sigur ca iti scriu pe un fond muzical Gary Moore, acum, *Parisienne* .
    Ma bucur ca ai trait momente unice in viata.
    SA MAI FIE…
    Sa ai o saptamana minunata !
    pup

    • Alexandra zice:

      Tinaaa, de ce n-ai venit!! Stii ca era la doi pasi de tine, da? Da stiam exact unde stai veneam si te luam cu forta!! Un minut pe jos, iar bilete inca se mai vindeau cand am ajuns noi. Ia zi, ce treaba importanta ai avut de n-ai venit, a?

  5. Tina T zice:

    Acum imi pare rau.

    Da, a fost la doi pasi de mine, tocmai ne intorsesem acasa.
    Coboram din masina cand am auzit…cand se auzea in tot cartierul Still Got The Blues, m-am uitat la ceas, era 22,35 si
    nu-mi venea sa cred.
    NUMAI MIE PUTEA SA MI SE INTAMPLE…
    Ca sa nu-ti mai spun ca in timp ce pleca de la concert, fiica-mea ma suna si ma intreaba daca vreau sa se opreasca pe la noi.
    Ce era sa zic ca nu, apoi o ora am avut in fata ochilor doua fete transfigurate de placere, de bucurie, vorbeau amandoi deodata…
    Ce sa mai spun, ma opresc.

    A fost ziua unor prieteni care si-au inaugurat si casa.
    De la 14 pana seara tarziu, am admirat flori, obiecte de arta si am mancat bucate alese – un rasfat, dar, tot nu se compara cu ce am pierdut..

  6. 🙂 Ma bucur ca te-ai distrat.
    Momente unice intradevar

  7. 🙂 Deci tu ai trimis norul…ca de acolo venea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s