Ehinacea purpurea

Este planta originara din zona nordica a Americii, cultivata pentru frumusetea florilor sale, asemanatoare cu margaretele, dar mai ales pentru bogatul sau continut in uleiuri esentiale.

Generalitati
Dintre funzele alungite si lucuioase se despart fumoasele si spectaculoasele flori mari, colorate in violet si, uneori in alb, foarte asemanatoare ca forma cu margaretele. Sunt sustinute de tije lungi si subtiri, iar numeroasele petale au in centru un fel de buton cu o cupola de culoare inchisa, aproape neagra.
Echinacea purpurea infloreste vara. Frunzele, florile si radacinile sunt utilizate in industria plantelor medicinale, fiind una dintre cele mai renumite plante care contin o mare cantitate de uleiuri esentiale

Expunere
Echinacea se simte cel mai bine atunci cand este pozitionata intr-un loc insorit, rar adaptandu-se si la semiumbra. Daca este acoperita de umbra, planta vegeteaza bine, dar produce flori cu mare dificultate. Echimacea nu se teme de loc de frig, nici macar de iernile cele mai rigide.

Udarea
Necesita o udare cu apa din abundenta, astfel incat terenul va fi mentinit pe cat posibil mereu umed. Seceta provoaca foarte repede uscarea plantei, compromitandu-i inflorirea. Se adauga ingrasamant pentru plante cu flori la apa de udare la fiecare 15-20 de zile.

Terenul
Planta nu ridica probleme deosebite privind terenul, atata timp cat acesta este bine drenat. Cu alte cuvinte, singurul lucru important este sa se evite stagnarea apei in jurul plantei, deoarece exista pericolul putrezirii radacinilor.

Inmultirea
Se face prin seminte primavara. Noile plante apar dupa cel putin un an. Toamna se transplanteaza in gradina micile plante ce au fost semanate in primavara. Inmultirea se mai face si prin divizarea tufelor, la baza carora, la fiecare 2-3 ani, se dezvolta noi plante: acestea vor fi plantate in gradina imediat ce s-a efectuat divizarea plantei mama. In acest caz, acestea din urma vor inflori deja in vara ce urmeaza.

Paraziti si boli
Fiind o planta foarte rustica nu se teme de boli si de paraziti, chiar daca uneori afidele si mucegaiul gri pot compromite aspectul fllorilor si frunzelor, fara insa sa produca daune semnificative plantei.

TRATAMENT CU ECHINACEA PURPUREA

Echinacea purpurea are efect imunostimulator prin creşterea vitezei de fagocitare cu 120% ( Plantamed 1988) şi prin stimularea limfocitelor B şi a macrofagelor, efect antiinflamator ( prin inhibarea ciclooxigenazei), antiviral (prin stimularea sintezei de interferon), bacteriostatic (prin inhibarea hialuronidazei şi blocarea multiplicãrii bacteriene).
Dintre toate produsele cu Echinacea, cele obţinute din suc presat au cele mai multe studii clinice care certificã beneficiile terapeutice. Acest suc presat şi stabilizat se obţine prin prelucrarea plantei proaspete (herba înfloritã). Prin acest procedeu se realizeazã extragerea celor 4 clase de principii active cu acţiune imunostimulatoare în concentraţii mari: derivaţi de acid cafeic, alcamide, glicoproteine, polizaharide. Activitatea acestui suc este susţinutã de numeroase studii preclinice, studii clinice validate, recunoaşterea internaţionalã a proprietãţilor terapeutice profilactice şi curative la nivelul aparatelor respirator şi urogenital.
Echinacea purpurea are rol în profilaxia şi tratamentul infecţiilor acute de tip viral sau bacterian ale cãilor aeriene superioare şi cu alte localizãri. Numeroase studii clinice efectuate în diferite ţãri certificã efectele imunomodulatoare ale Echinaceei, efectele sale benefice în profilaxia infecţiilor virale, scãzând considerabil riscul de a contacta boala. De asemenea amelioreazã rapid simptomatologia datã de infecţiile virale localizate la nivelul aparatului respirator superior.
Un studiu clinic efectuat in Germania a comparat rezultatele tratamentului cu suc de Echinacea purpurea comparativ cu tratamentul cu antibiotice -Terapiewoche, 1984: 34, p. 5115-5119 (monografia ESCOP). Au fost trataţi 170 de pacienţi timp de 10 zile împãrţiţi în 3 grupuri: 63 pacienţi trataţi cu suc de Echinacea purpurea (2 ml x 3/zi), 30 pacienţi trataţi cu antibiotice, 77 pacienţi trataţi cu antibiotice si suc de Echinacea purpurea. Cea mai mare eficienţã la 10 zile de tratament (81%) au avut-o pacienţii trataţi cu suc de Echinacea purpurea.
Studiu clinic dublu orb efectuat pe 1280 pacienţi adulţi (Terapiewoche. Paediatrie, 1988:1, p. 66-70) cu infecţii gripale a dus la stabilirea posologiei (validatã prin monografia ESCOP şi a Comisiei E). Concluzia studiului: la doza de 3 x 2 ml (corespunzând la 900 mg plantã/zi) simptomele infecţiei gripale sunt reduse semnificativ.
Schoneberger în 1992 publicã un studiu clinic efectuat pe 108 voluntari cu infecţii respiratorii recidivante. Comparativ cu placebo la grupul la care s-a administrat timp de 8 sãptãmâni 8 ml de suc de Echinacea a scãzut cu 36 % incidenţa infecţiilor respiratorii. De asemenea se reduce durata bolii şi severitatea simptomelor.
Un alt studiu efectuat şi publicat de Berg si colaboratorii în 1998 susţine efectul imunostimulator al sucului de Echinacea. Administrarea la 42 de subiecţi sãnãtoşi a modificat concentraţia citokinelor IL-6 responsabile de iniţierea şi medierea imunitãţii naturale.
Dr. Craig Coleman de la Facultatea de Farmacie a Universitãţii din Connecticut a efectuat un studiu în 14 ţãri constatând cã administrarea sucului de echinacea reduce durata infecţiilor virale la nivelul tractului respirator respirator cu o zi şi jumãtate. La studiu au participat 1600 subiecţi la care li s-a administrat extract de Echinacea. Concluzii : Echinacea poate preveni 58% din cazurile de rãcealã şi poate reduce durata bolii cu 1.4 zile. Rezulatele au fost publicate în prestigiosul Jurnal Lancet Boli Infecţioase ( Shah SA, Sander S, White CM, Rinaldi M, Coleman CI. Lancet Infect Dis. 2007 Jul;7(7):473-80. Evaluation of echinacea for the prevention and treatment of the common cold: a meta-analysis).
Concluziile studiilor preclinice şi clinice realizate cu sucul de Echinacea purpurea pot fi sistematizate astfel: realizeazã stimularea sistemului de autoapãrare a organismului prin mobilizarea leucocitelor şi mãrirea activitãţii fagocitozei, prin inhibiţia multiplicãrii viruşilor şi stimularea producerii de interferon. Nu posedã acţiune bactericidã sau bacteriostaticã directã, inhibã însã hialuronidaza şi, prin aceasta, exclude acţiunea invazivã a bacteriilor. În plus, se poate constata o creştere a nivelului de substanţe corticoide excretate prin urinã, ceea ce presupune o stimulare a activitãţii corticosuprarenale.

 

*Articol preluat din www.sfaturimedicale.ro autor Dr. Simona Barnutiu