Pretty woman

…walking down the street…

Apai, daca tot m-am pornit cu amintirile din copilarie, hai sa va mai zic una, de data asta din copilaria lui fiu-meu, care anul asta a implinit 20 de ani. De fapt am mai spus chestia asta pe aici prin blog, intr-un comentariu, da eu zic ca merita pus intr-un post de sine statator.

Avea Mihai vreo 2 ani si jumatate, ca incepuse sa vorbeasca binisor. Toata ziua se uita la Pretty Woman, filmul acela dragut cu Richard Gere si Julia Roberts, tradus de Margareta Nistor. Trebuie ca tineti minte filmul, ca daca nu il tineti minte, atunci postul asta n-o sa aiba niciun haz.

Copilului i se pusese pata rau de tot pe film, il vedea de doua-trei ori pe zi, era fascinat, ce mai. Aveam eu o banuiala ca o placea pe Julia Roberts, banuiala care pana la urma mi s-a confirmat. Ochiul soacrei!…

Toate bune si frumoase, pana intr-o zi cand ne vin in vizita niste prieteni mai noi, asa si destul de simandicosi. Doamna musafir, din una in alta, ii pune lui fiu-meu intrebarea intrebarilor, cea care mi-a marcat copilaria si din cauza careia si acum visez urat:

-Pe cine iubesti tu mai mult, Mihai, pe mama sau pe tata?

-Pe mama, a raspuns dragul de copil, fara sa stea deloc pe ganduri.

-De ce? a continuat individa, de parca ar fi avut vreo importanta pentru ea!

La care fiu-meu a raspuns intr-un suflet, cu voce tare si foarte sigur pe el ( manca-l-ar mama!)

-Pentru ca mama e frumoaaaasa, e prostituuuaaaaaata!

N-am pastrat legatura cu familia respectiva, mai ales ca ei s-au mutat din oras in anul urmator.