Toleranta in blogosfera

Pe cand postam pozele din Olanda, ma gandeam la cat de tolerant este poporul olandez. Numai faptul ca in Amsterdam convietuiesc pasnic peste 170 de natii, spune multe. Iar de faptul ca exista prostitutie legalizata, casatorii intre homosexuali si ca poti fuma ” iarba” nestingherit intr-un coffeshop, ce sa mai spun. Totusi, ce inseamna cu adevarat  sa fii tolerant si ce face demarcatia intre toleranta si nesimtire, ori intre toleranta si inertie?

Cred ca a fi tolerant inseamna sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele doua conditii: sa-l lasi pe celalalt sa faca/creada/scrie/gandeasca ce vrea el cu conditia ca :

1. sa nu te afecteze personal actiunile lui si

2. sa nu il afecteze pe el actiunile lui (sau lipsa lor).

Adica, atata timp cat pe mine nu ma afecteaza in niciun fel modul lui de a fi, poate sa faca ce vrea. Daca insa , prin ceea ce face imi aduce vreo atingere, se schimba situatia, iar toleranta mea se duce naibii. Iarasi, daca sa zicem ca omul se drogheaza la greu si isi pune in pericol familia, pe sine insusi si chiar comunitatea in care traieste, este de datoria mea sa intervin si iarasi nu mai putem vorbi despre toleranta.

Se intampla ca si in spatiul virtual sa intalnim bloggeri unde notiunea de toleranta pare a fi ceva cat se poate de abstract. Numai daca va dau cateva exemple( intalnite de mine), o sa vedeti ce vreau sa spun.

Exemplul 1

Bloggerita A si bloggerita B se plac foarte tare. Isi comenteaza reciproc postarile, converseaza din cand in cand si pe mess, unde schimba impresii diverse. La un moment dat, bloggerita A nu mai are atat de mult timp liber sa stea pe blog, drept care comenteaza mai rar si in special pe acele bloguri si la acele posturi unde simte ca ar avea ceva de spus. Bloggerita B devine suspicioasa, incepe sa se uite pe celelalte bloguri, unde A comentase si trage concluzia ca A are ceva cu ea, ca o evita dinadins, ca poate s-a destainuit cui nu trebuie, ca e luata de fraiera, ca este sfidata si de aici o intreaga drama. Discutii inutile, reprosuri, nervi. Totul se termina cu o prietenie stricata, un dialog frant , o inima ranita, iar alta enervata la maximum din cauza unor reprosuri nefondate. Lipsa de toleranta, refuzul de a-l intelege pe cel de langa noi.

Exemplul 2

Bloggerita A scrie foarte bine, cursiv, cu umor si sensibilitate, fara a avea pretentia ca este o scriitoare in adevaratul sens al cuvantului. De fapt nici nu este. Scrie pentru propria ei placere si pentru cei cativa cititori fideli pe care ii are. Bloggerita B insa viseaza de mult timp la o cariera scriitoriceasca, spera ca cineva s-o remarce candva penmtru ce scrie pe blog si, foarte important, este ingrozitor de uimita si frustrata in acelasi timp ca lucrurile treneaza. Obisnuieste sa intre pe blogul lui A, de fiecare data cu strangere de inima, pentru ca in sinea ei recunoaste talentul lui A. Pana la un moment dat, cand invidia o invinge si incepe sa-i corecteze acesteia punctuatia, ba inca ii si da indicatii stilistice. Inutil sa mai spun ca din acel moment „relatia” dintre cele doua s-a racit iremediabil.

Exemplul 3

Un grup de bloggeri stabilesc sa joace impreuna, pe blogurile lor un joc. N-are importanta ce fel de joc, atata timp cat acesta nu aducea atingere nimanui, nu jignea pe nimeni . Tocmai de aceea, imixtiunea unui tert era practic nula ca posibilitate.Cu toate acestea, bloggerul C, care nu facea parte din grup, se trezeste pe blogul unuia dintre participanti sa critice destul de dur jocul si implicit pe jucatori si nu oricum, ci facandu-i naivi, sau prosti. Chestia asta a dus evident la o riposta din partea unuia din grup si nu va spun ce replici am citit, de am impresia ca daca oamenii erau fata in fata, se lasa cu bataie. O lipsa de toleranta crasa, cu consecinte dintre cele mai grave.

Exemplul 4

O bloggerita de succes, care este si scriitoare si care foloseste destul de frecvent un limbaj licentios ( dar foarte in ton cu vremurile si de asemenea foarte scos din realitate), primeste intr-o zi un comentariu gen: fa curvo, etc. Nu-l reproduc, ca nici nu-l mai stiu, dar ati prins esenta. Unu: cine l-a invitat pe musiu pe blogul ei? Doi: daca nu i-a placut, de ce a ramas sa scrie si sa citeasca tot. Trei: de unde stie ca e curva, a stat la fundul ei sa vada ce face? Bloggerita i-a raspuns ce i-a raspuns, dar cum individul ( care n-avea blog!!) devenea tot mai agresiv, pana la urma a fost  banat.

Exemplul 5

Bloggerita D scrie odata un post despre prostia unora. Sa recunoastem, toti am dat peste specimene a caror prostie pare desprinsa din romane  si ce e mai grav este de multe ori acesti indivizi ocupa pozitii unde trebuie sa ia decizii.Ma rog. Chestia e ca vine un tip care incepe sa urle si sa injure, ca ce, noi suntem mai destepti? Ca sa ne vedem de farduri si de moda si de cratita  ( desi nici nu se pomenise asa ceva in post).Mai mult decat atat, intra si pe blogurile din blogroll-ul lui D si ne ia pe toti in raspar. Mie de exemplu mi-a zis sa-mi vad de zacusca mea! 😀 ( tocmai postasem reteta de zacusca). Dar nu oricum, ci ceva la modul: vezi-ti dracu de zacusca ta, baba ce esti, nu mai critica oamenii, ca nu esti tu mai breaza. Retineti, postul era un eseu despre prostie si cat poate fi ea de nociva atunci cand se pozitioneaza unde nu-i este locul.

Prin asta inteleg eu lipsa tolerantei. Faptul ca nu intelegem dorintele, obiceiurile, traditiile, nevoile cuiva. E ca si cum nu toleram un ortodox, cand noi suntem catolici, ori pe stelisti, cand noi suntem dinamovisti, ori pe homosexuali cand noi suntem straight. Ori pe mancatorii de melci, cand noua ne repugna sa-i si vedem pe camp. Ori ceva de genul asta. Nu ne place, ori nu ni se potriveste ceva, mergem mai departe. Cred ca daca am fi fost mai toleranti, lumea ar fi aratat altfel. In primul rand mai sanatoasa , atat fizic, cat si psihic, dar si mult mai armonioasa.

Sa ne intelegem: nu toleram sa ni se lezeze drepturile, onoarea, demnitatea, libertatea. Nu toleram ca prin ceea ce face vreunul, sa-si faca el  singur rau, ori altora. In rest, fiecare e pe cont propriu si zau daca-mi pasa ca vecinul meu are amanta! 🙂

Anunțuri

Despre Alexandra

Economista, salariata la stat, pasionata de gradinarit si de sapunarit
Acest articol a fost publicat în Sociale și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

71 de răspunsuri la Toleranta in blogosfera

  1. teonegura zice:

    Super, mi-a placut foarte mult felul tau de-a vedea lucrurile. Despre in-toleranta se pot scrie chiar si romane, sa nu mai zic de invidie… Oricum, parerea mea e ca ambele sunt semnele evidente ale micimii sufletesti si ale ingustimii intelectuale

    • Alexandra zice:

      Multumesc, Teo! Din pacate, asta este realitatea si cred ca numai prin puterea exemplului putem indrepta cate ceva.

      • teonegura zice:

        Stii ce e mai grav? Lipsa de discernamant, apropo de exemple… Unii nu au capacitatea de a discerne intre exemplu si contraexemplu, purtand povara malformatiilor propriilor sisteme de valori…

      • Alexandra zice:

        Stii, ma gandesc ca pana la urma tot ar avea un efect. daca spre exemplu unui individ ii raspunzi la o mitocanie cu o vorba buna, sau macar cu indiferenta, pana la urma se prinde ca e ceva in neregula cu el, ca greseste undeva, Da, stiu, ma amagesc singura, dar eu tot cred ca omul prin natura sa este bun si ca viata asta grea, jungla asta feroce l-a inrait. Ca niste indivizi acolo sus de tot, de nu-i vedem, are interes sa mentina vrajma asta, in defavoarea noastra a tuturor si spre beneficiul lor.

  2. ivanovele zice:

    Foarte buna postarea Alexandra! Am incredere ca acesta este drumul de urmat prin care ne putem pregati pentru a trai intr-o lume mai buna, caci acum aceasta este cel putin distorsionata. Am vazut din ce in ce mai multe alternative bune la articolele media din ziare si tv si asta ma bucura tare. Am vazut cum se pune la indoiala tot mai des efectul medicinii alopate in tratarea bolilor si lumea se apleaca tot mai des catre alternative.
    Acum stau linistita: suntem pe drumul cel bun!

  3. teonegura zice:

    @Alexandra Esti umanista si mult prea ingaduitoare cu omenirea. Cat despre zei sau demiurgi sau doar fantasme, mi-e greu adesea sa le accept, cam pe nepusa masa, plasmuirea, venind chiar dinspre oameni… Nu sunt un nihilist ori un ateu, dar cred mai greu in orice altceva decat in mine, in Iubire si-n A FI fara valente mistice…

    • Alexandra zice:

      🙂 Nu ma refeream la cei pe care nu-i vedem ca la niste zei, ci la niste oameni in carne si oase, bine-mersi, doar ca nu sunt in prim-plan, nici macar in al doilea plan. Stau in umbra si trag toate sforile posibile: economice, politice, sociale. Cat priveste relatia mea cu religia, Teo, cred doar in om si in forta lui, exact ca tine. Ma bucur ca am lamurit aspectul asta! 😀

  4. teonegura zice:

    Aaa, m-am prins, Alexandra, mna, sunt mai greu eu de cap si inteleg doar din a doua incercare :))
    Despre rechinii de care vorbeai, nu pot sa spun decat, mahnit, ca ei vor exista mereu, si cel mai intelept e sa contezi pe propriile-ti miscari, sa stii sa scapi de coltii lor 🙂

  5. Maria Ionescu zice:

    Alexandra,din experientza mea de viatza am vazut ca nu merge nici cu palme morale,nici cu ignorantza terbuie sa actionezi ca ei si sa le sari la jugulara.Stiu,nici eu nu pot,dar macar ii sperii cumva pana uita si se iau cu altele.De multe ori ma gandesc de unde atata venin si ura? Cred ca din lipsa de educatie, din lipsa de ocupatie si din alte lipsuri,in nici un caz materiale.Asa cred eu…

    • Alexandra zice:

      Maria, eu nu pot. Nu pot sa ma iau cu ei in gura! Candva,acum vreo 20 de ani sa nu ma fi calcat careva pe coada ca luam foc imediat. Cu timpul ( batranetea, deh), am devenit de cateva sute de ori mai concilianta si nici nu mai am rabdare sa stau sa explic cuiva ca nu are dreptate si eu am. La ce bun, ca daca omul e deja setat pe o chestie, eu nu fac decat sa ma enervez si mai tare. Iar daca intalnesc neamuri proaste , ii ocolesc in liniste.

  6. Florian zice:

    De bloggerul C din exemplul 3 mi-e mila. E un individ plecat pe meleaguri straine sa faca gologani, dar nu a reusit sa se integreze in noul mediu, ca atatia alti dezradacinati. Acum il framanta gandul sa se intoarca, dar ii e frica sa o faca si cauta sa se autoconvinga ca in Romania e iadul pe pamant si ca din cauza asta nu vrea sa se intoarca, nu pentru ca i-ar fi frica. Iar zbuciumul asta ii exacerbeaza firea ursuza, pe care si asa o avea din nascare. Asadar, eu unul nu l-as judeca chiar atat de aspru. E de condamnat pentru felul in care se poarta, dar cred ca merita si putina intelegere.

    • Alexandra zice:

      Florian, daca vrea intelegere, trebuie si el sa aiba la randul lui intelegere, nu? Altfel risca sa i se raspunda cu aceeasi moneda, ceea ce s-a si intamplat.
      In alta ordine de idei, tu ce mai faci? 🙂

  7. Florian zice:

    Bine 🙂 Dar nu ma asteptam sa ma cunosti, pentru ca ai inceput sa intri la Mel dupa ce m-am retras eu.

  8. Florian zice:

    In ceea ce-l priveste pe bloggerul C, nu risca nimic. Dimpotriva, fiind o fire conflictuala, cred ca ii face placere cand se ia la hartza cu cineva.

  9. cafeauata zice:

    Am bantuit si eu prin blogosfera; unde nu mi-a placut ce-am citit nu m-am mai dus, simplu.
    Ce nu pot eu sa tolerez?
    1. Incapatanarea de a nu invata limba romana, cand esti nascut si traiesti in Romania!
    2. Faptul de a nu fi respectata de catre cei pe care ii respect.
    In rest, fiecare cu nenumaratii lui pitici… Si eu cu ai mei.

    • Alexandra zice:

      Coffee, mai vorbim dupa-amiaza, acu tre sa fug la munca! Esti unguroaica? 😀

      • cafeauata zice:

        Oare de ce intrebi? Nu-ti place cafeaua mea?
        Sunt romanca de nationalitate maghiara (suna pompos tare,nu?). Dar avand in vedere faptul ca am avut parinti minunati, doar primele 4 clase am fost la scoala maghiara, dupa aceea, „pentru ca traim in Romania, trebuie sa inveti romaneste” a fost deviza lor. Si-apoi, casatorita sunt de 28 de ani cu un roman, asa ca ma gandesc si eu: mai sunt unguroaica? Si tot eu imi dau raspunsul: prea putin.

      • Alexandra zice:

        Ba imi place chiar foarte tare, altfel nici nu te intrebam, imi vedeam de ale mele. In cazul asta admiratia mea este dubla, pentru ca te exprimi in romana mai bine decat 99.99% dintre cei care n-au auzit si vorbit in viata lor decat limba romana. Felicitari!
        Te intrebam pentru ca mi s-a parut firesc sa fie asa, cand ai spus ca nu tolerezi ca daca esti nascut in Romania sa refuzi sa inveti romaneste.

  10. Elfa zice:

    🙂 🙂 M-am indentificat cu unul din cazuri! Si acum ma ia rasul cand imi amintesc…. 🙂 🙂

  11. Pingback: Despre supravieţuire « Blogul lui Teo Negură

  12. mishulake zice:

    Saru’mana , Alexandra! Multumesc mult de urare !!!
    Deci:
    Exemplul 3 mi se pare umpic „rasucit”, se poate vedea ca C s-a adresat strict G-iei cu aprecieri umoristice, intre prieteni, in cele din urma placandu-i postarea. Reactia cu forta disproportionata al celui devenit tertz intre C si G a generat o avalansa dezagreabila ! Nu invinovatesc tertzul , asa a intzeles el sa faca pledoaria pro domo necunoscand stilul lui C !

    • Alexandra zice:

      Daca ai sti ce ma enerveaza umpicu asta! Dar in fine, e la moda! 😀
      C i-a facut idioti pe toti, ce mai tura-vura.Daca voia, o facea in particular: ba, ce rahat faceti voi acolo? Ceva de genul… Nu se face asa ceva, mai ales intre prieteni. Dar fiecare intelege prietenia cum vrea pana la urma, ca tot vorbim despre toleranta. Oricum, urat ca s-a ajuns la asemenea vorbe in vazul lumii!

    • Florian zice:

      Părerea mea este că Alexandra are dreptate. Dacă tu, mishulake, lansai un joc între prieteni şi vă făcea plăcere să vă distraţi jucându-l, iar cineva venea şi îi spunea unuia dintre prieteni „Bă, ce joc infantil jucaţi”, probabil că nici ţie nu ţi-ar fi convenit şi i-ai fi replicat intrusului pe măsură. Tu zici că aprecierile lui C au fost umoristice, dar eu le văd mai curând ca zeflemitoare, de la înălţimea la care s-a autococoţat individul şi de unde-i priveşte pe pigmei, emiţând aprecieri suverane şi sentinţe definitive. Iar, cel puţin la început, riposta celui ce lansase jocul a fost civilizată şi probabil ar fi rămas la acelaşi nivel, dacă ţâfnosul intrus în jocul celorlalţi nu ar fi devenit bădăran.
      Probabil că sunt subiectiv, pentru că şi eu am fost mai de mult ţinta batjocurilor scuipate de C, dar ţi-am spus sincer punctul meu de vedere. Care nu e neapărat şi cel corect, dar în care cred.
      Intâmplarea mea cu cel în apărarea căruia ai sărit a fost cumva asemănătoare cu cea povestită de Alexandra. Mai mulţi vizitatori de pe un blog ne-am spus proasta părere pe care o aveam despre o cântăreaţă oarecare. Când gazda pe blogul căreia eram ne-a dat dreptate, a sărit individul din baie şi i-a zis ceva de genul „Nu credeam că te vei coborî cu aprecierile la nivelul unor cretini”. Asta pentru că, ceva mai devreme, el îşi exprimase părerea bună pe care o avea despre cântăreaţa cu pricina. Văzându-mă inclus în masa unor cretini la nivelul cărora idividul o acuza pe gazda blogului că se coborâse, am ripostat ca şi bloggerul din povestea Alexandrei. Si, tot ca şi el, am ajuns la ceartă urâtă, după care cred că individul este ahtiat.

  13. Pingback: BLOG DE BLOG – cele mai bune bloguri din 2010 « Hai ca se poate!

  14. redsky2010 zice:

    hai salut si bine te-am regasit!
    pot doar sa rad, ca sa nu mai comentam infinit exemplul dat de tine si discutia purtata de noi 😉
    oamenii sunt cum sunt. nu cred ca-i putem schimba. singura chestie pe care o putem face e sa nu-i lasam sa ne raneasca si cine nu cunoaste fair-playul, afara cu el!

  15. papagigli zice:

    Referitor la punctul 3, desi nu intentionam sa intervin, fiind direct implicat in incidentul respectiv, am sa fac o remarca.
    mishulika
    Comment-ul tau ma vizeaza, si atita timp cit m-ai vizat, se cheama ca ma implici in discutia ta cu Alex. Asa a procedat idiotul despre care se face vorbire. El m-a implicat, prin aluziile facute, nu am intervenit eu in mod inoportun si de nebun.
    Evident ca as putea sa-ti raspund in aceeasi maniera, adresindu-ma Alexandrei, mentionindu-te doar ca pe cel care a dat o interpretare eronata. Eu insa prefer sa-i spun omului in fata, nu sa-l discut.
    Pe de alta parte, se pare ca acel idiot are antecedente, am aflat si nu de la Alex, ca nu sunt primul de care se ia in mod gratuit. Comentariului lui inept, replicasem cu „e o diferenta mare intre a te copilari si a fi infantil” care nu leza absolut pe nimeni, ii apara doar, pe toti ceilalti, de jignirile lui nefondate. In fond, eu eram cel mai putin afectat, pentru ca in mintea lui bolnava, eu eram „profesoara” In concluzie, asta numesti tu „reactie in forta si disproportionata” venita din partea mea?
    Daca vrei sa discuti cu mine, nu despre mine, stii unde ma gasesti.

    • Florian zice:

      Intr-adevăr, papagigli, idiotul are antecedente. Te vei lămuri cât de cât, citind răspunsul (kilometric :)) pe care i l-am dat mai sus Alexandrei.

  16. papagigli zice:

    Alex
    Nu eram un grup. Eu am facut o propunere generala, la care a aderat cine a vrut sa participe. In privinta tolerantei, exista anumite limite. Si eu pot jigni cu mantinela, dar n-o fac. Dar daca as face-o, m-as astepta sa fiu apostrofat.

    • Florian zice:

      Exact ca şi în cazul tău, individul a vorbit cu un terţ despre grupul din care făceam şi eu parte, spunând că suntem cretini. Iar când am ripostat, idiotul a sărit în sus că n-am niciun drept să intervin în discuţia lui, pentru că n-a vorbit cu mine, iar dacă mă simt vizat înseamnă că într-adevăr sunt cretin. Ăsta-i nivelul de inteligenţă al pitecantropului, n-ai ce-i face. Iar dacă i se pare că e cocoţat pe o ramură mai sus decât tine, e bine să te fereşti din calea lui, pentru că rişti să te trezeşti împroşcat cu fecale.

      • papagigli zice:

        Nu, nu e postat mai sus ca mine si nici n-am sa ma feresc din calea lui. Imbecilii trebuiesc eliminati, in niciun caz, tolerati. Si daca va mai indrazni, ii voi raspunde. Pacat ca n-o fac si altii, pentru a-l elimina. Asa, idiotul se erijeaza in reprezentantul celorlalti, considerind tacerea lor, ca pe un vot in alb, obtinut pe merit.

      • Alexandra zice:

        Papa, eu cred ca indivizi de teapa lui C trebuie lasati sa urle singuri la luna. Daca le raspunzi cu aceeasi moneda, de-abia atunci incep sa-si dea importanta, sa creada ca au facut rahatul praf! Ignoranta in cazul asta e cea mai puternica arma si este ceea ce nu suporta, ii macina si in final ii omoara. Trateaza-i ca pe un gunoi si isi iau nasul la purtare si devin mai tare-n clanta! Ignora-i si ii imbolnavesti!
        Daca ar vedea cate discutii a iscat persoana lui, precis ca si-ar rade in barba si si-ar zice ca uite domle ce persoana importanta este el. Tu il injuri de mama, el te injura si de mama si de tata, sa nu crezi ca se va opri. Iar daca tu te retragi in final, ca cel mai destept cedeaza, o sa spuna ca a invins prin abandon. Asa ca lasati-i dracu ca nu rezolvati nimic. Energia consumata pentru un individ de teapa asta merita consumata mai cu folos.

  17. psipsina zice:

    am apărut și eu la tine, deși te-am mai citit și chiar fac parte dintre cei jigniți la punctul 3. cum discutasem și ieri, părerea mea rămâne că cel pe al cărui blog s-a iscat acea discuție ar fi trebuit să intervină. în situații similare, când cineva de pe blogul meu a fost lezat, chiar și numai printr-o voalată insinuare, eu am fost cea care am luat prima atitudine, recurgând chiar la spamare sau publicare parțială a comentariului. dar este o regulă pe care eu o aplic la mine, nu o consider general valabilă.
    îmi este de asemenea cunoscut, extrem de cunoscut punctul 1. eu am ales atunci să tac, să șterg totul (nume în blog roll, comentarii, id de mess) și să nu mai intru pe acel blog. nu știu dacă este bine, dar îmi asum greșeala, dacă există.
    felicitări pentru atitudinea ta, ar trebui să ne-o însușim mai mulți.

    • Alexandra zice:

      Buna, Psipsina!
      La punctul 1 mai stiu si eu pe cineva in situatia ta , iar ” clientul” se pare ca e aceeasi persoana dusa cu pluta. Te mai astept si-ti voi intoarce si eu vizita negresit.
      O seara buna!

      • psipsina zice:

        alexandra, vizitele la mine nu sunt obligatorii. ba mai mult, nimic nu e obligatoriu aş spune… poate şi de aici s-a creat efectul de uşă trântită, cred. 😆 posibil să ai dreptate însă cu clientul, nu zic nu!

      • Alexandra zice:

        Psi, ai vazut ce cred. Fiecare e liber sa faca ce vrea, ca atare,daca vreau vin, daca nu , nu! Daca imi place, stau, daca nu , ma car repede, fara sa trantesc insa usa. Si nu trebuie sa se supere nimeni pe chestia asta.

  18. psipsina zice:

    și aș vrea săcompletez că este numai părerea mea. nu am absolut niciun gând să acuz, din contră, posesoarea blogului îmi este tare dragă.

  19. mishulake zice:

    Ok !
    @ Papa ! Am „regurgitat” pe „meridianul” tau!!!
    @ Flo ! Ai in mine un prieten ! Nu stiu daca iti lipsesc, tu mie , Da !

  20. papagigli zice:

    mishulake
    Bine facusi, coane! Regurgitai regurgitarii 😆

  21. psipsina zice:

    alexandra, tocmai pentru că îmi place ce crezi, de aceea am şi scris astăzi. este suficient de multă răutate şi invidie în real ca s-o mai cărăm în virtual… este loc pentru fiecare.

    • Alexandra zice:

      Dupa cum ai vazut si in virtual e la fel de multa rautate. Avantajul in virtual este ca poti spune oricand stop, fara prea multe explicatii. Oricum, eu am invatat multe in ultima luna despre lumea virtuala si pot spune ca de-acum incolo voi fi mai atenta si mai selectiva cand voi baga in blogroll pe cineva.

  22. psipsina zice:

    eu am învățat să-mi gestionez blog roll-ul foarte repede. periodic șterg sau adaug și nu păstrez acolo decât ceea ce citesc. 😀 motiv de iritare pentru unii, ce-i drept, dar fiind casa mea, prefer să aplic regulile mele.
    eu mă consider și vreau să rămân un blogger mic. și o să apar să te întreb despre flori… 😉

    • Alexandra zice:

      Cred ca si eu am sa fac la fel, dar mai incolo, la curatenia de primavara. 😀
      Esti oricand binevenita, Psi, si sa stii ca nu am doar flori ci si legume, pomi, arbusti, gaini, iepuri, pesti, retete, calatorii , glume si muzica. Adica ce imi place mie mai mult.

  23. Florian zice:

    @Alexandra
    Pfuai, ce memorie poţi să ai! Am mai fost o singură dată pe blogul tău acum vreo trei luni, am scris două rânduri şi un cuvânt, iar tu ai ţinut minte! După cum ţi-ai dat seama, eu uitasem totalmente de episodul cu pricina.
    Cât despre pupicul pe petalele avatarului, îmi cer scuze dacă te-a deranjat încercarea mea nereuşită de glumă. Ca să fie totul ok, uite că îmi retrag pupicul 😛

    • Alexandra zice:

      Petalele de trandafir sunt foarte sensibile, Florian, le-ar putea deranja, mai ales ca ai gura cam mare ( asa se vede in poza, he,he).
      Memorie cam am, recunosc si de multe ori mi-a cam dat batai de cap. dar ma descurc…
      Te mai astept pe aici, cu orice ocazie, nu doar ca cea de azi, care n-a fost tocmai fericita.Stai sa vina primavara, sa vezi ce gradina faina am! 😀

      • Florian zice:

        Oi avea eu o gură cât o şură, dar nici nu ştii ce uşoară e atingerea buzelor unui măgăruş, ca o adiere care infioară petalele de trandafir…:)

      • Alexandra zice:

        Sa-ti spun drept, n-am atins buze de magarus si nici nu intentionez in viitorul apropiat. 😀 Dar te cred pe cuvant.:)

  24. Zana Eficientei zice:

    Alexandra, ce te mai consumi atata? Bum-bang si in spam cu ei! 🙂 sa faca gura de acolo pana nu mai pot! 🙂

    • Alexandra zice:

      Asa si fac, Zana! Ce sa zic, a intrat o data la mine ( pe la tine) piticul ala scarbos, si m-a facut in toate felurile, nu-ti mai spun, ca iar ma enervez… Evident, nu i-am raspuns, spam, pa! Dar uite ca sunt unii de buna credinta care lasa usa deschisa la tot felul de indivizi , iar acestia incep sa improaste cu rahat! Ideea ar fi sa nu mai permitem acestora sa-si faca mendrele pe blogurile noastre, sa-si faca ei acolo, grupul lor de neamuri proaste. Ca de educat , n-ai ce sa educi.

  25. mishulake zice:

    Saru’ mana Alexandra !
    Hai ca nu mai zic „umpic”, m-am izmenit si io un pic !
    Un bun prieten d-al meu, nu zic cine, persoana importanta, a vazut o foto cu impricinatu’…, mangafaua… si zice la prima vedere : cocalar ! Bai !mi s-a facut brusc mila de ‘mnealui, impricinatu’… mangafaua… Parol ! am suflet mare, nu merita. Dobitocu’ !
    ( daca-mi trimiti un test pe emailu’ meu ti-as raspunde c-o telenovela…aia sugerata acu ceva zile aici: https://gradinavisata.wordpress.com/2011/01/02/o-raita-prin-oras/) ( ma cam maninca limba, sa vad cum stai cu curiozitatea feminina )
    Toate cele bune !

    • Alexandra zice:

      Mishulake, spre deosebire de alte muieri, n-am curiozitati . Daca se poate pune pe blog telenovela si crezi ca nu lezeaza pe nimeni, da-i drumul. Iar daca simti nevoia sa povestesti, de ce nu-ti faci pur si simplu un blog??

  26. Pingback: Trafic cu Hituri (runda 53) « Blogul lui Teo Negură

  27. Pingback: Clasament bloguri 2010 « Popateapa's Blog

  28. Zazuza zice:

    hahah, da’ de ce sa ii bagam in seama pe indivizii acri, nuli si neaveniti? comentariile nesimtite se sterg si nu li se da voce. starnirea de polemici aiurea in tramvai, numai de dragul audientei e apanajul oteveului, nu si al blogurilor de oameni intregi la minte 😀

  29. papagigli zice:

    Alex
    As fi vrut sa discut putin de blogroll, dar pentru ca de felul meu sunt cam limbut, dupa cum ma tradeaza si unul din avataruri, am sa-l dezvolt intr-un post la mine, poate chiar miine. As vrea insa sa-ti cunosc parerea. Cea sincera. 😉 😀

  30. Pingback: Nominalizari « Dreaming Of Another Life

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s