Pentru ca nu se mai putea, crescuse in nestire, acoperea deja masa din gradina, iar noi ajunsesem sa mancam langa ea, pe jos. :D)) Nu stiu sigur daca acum era momentul s-o tund, cert este ca am facut-o.O sa vad eu la primavara daca am facut bine sau nu.
Ce-am mai facut intre timp? Am mancat toate piersicutele din piersicul pitic. 🙂
La multi ani Mariilor, iar daca maine nu ne vedem, la multi ani si Anelor!
Sa auzim numai de bine!
Gradina visata 