Motto: „Foaie verde loboda, trei ori sapte paishpe!”
Ia uitati ce am primit ieri de la o cunostinta destul de vaga. Cand mi-a pus pe birou chestiunea ( ca nu stiam ce reprezinta la ora aia, asa cum probabil nu stiti nici voi la ora asta), n-am apucat sa baigui un refuz politicos, ca omul a si plecat. Asa ca am ramas cu jucarica respectiva si abia acasa m-am dumirit ce este. Este un suport, un fel de carlig de fapt, pentru posete, cand stai la masa.Masa de sedinte sau masa straina, adica nu masa ta de acasa, ca acasa iti tii geanta in cuier, in dressing sau in alta parte, nu?
Simbolul probabil ca il stiti, este celebra frunza. Daca nu stiti, cautati si voi pe net si o gasiti, cu tot cu explicatii, mie mi-e lene sa scriu despre.Este un obiect promotional si ca orice obiect promotional este tot atat de folositor precum o pereche de pantofi cu toc de 10 cm in mijlocul noroaielor si a aluviunilor aduse de niste inundatii, spre exemplu.Acum, eu va intreb, la ce imi foloseste daca nu am poseta? Pai poate am geanta diplomat! N-am nici de-asta! Atunci o borseta. N-am, clar. Eee, dar macar un portofel, tot am. Ete ca n-am nici d-asta! Sau poate ca nu ma duc nici la cofetarie, ca sa-mi pot atarna geanta ( in caz ca am) de marginea mesei . Si atunci? La ce il folosesc. Pai la nimic, dar nu-i asa ca e frumos?Il pun in vitrina si ma uit la el! Nu-i asa ca a meritat cativa banuti de la bugetul statului, alimentat din contributiile noastre, sa avem si noi un brand de tara turisticoida?
N-am facut marketing deloc la scoala, am vagi notiuni despre chestiune, totusi, in ideea de a atrage cat mai multi turisti in tara si in conditiile in care avem serviciile minunate din turism si autostrazile impecabile, poate ca era mai bine daca frunza respectiva ar fi aratat asa:
O seara buna!
Alexandra
Gradina visata 
🙂 Mai bun era un pix!
Un Twin Peacs!!
Mai bun era un falus!!
Vezi ca intrai la Melami. Te cauta lumea pe acasa si tu umbli brambura! Hai sa traiesti!
Te pup si bine c’ai intrat, ca de mult te astept pe acolo! Hai noroc si sa fim fericite!
Ba ,ce bine ca am dat de tine! N-am avut ce face, a trebuit sa intru, ca tu nu mai dai pe acasa! Cu toate ca parca am dat buzna, nu stiu cum sa zic. Voi sunteti prieteni vechi, hai si eu ca musca-n lapte!
Saaalut, Alexa!
Chestia asta de atârnat poșetele… Seamănă a naibii de mult cu o pereche de cătușe!
And, btw, Vuitoanele tot de ea se atârnă? Sau se țin strâns în brațe, că la cât costă, nu-ți dă mâna să le atârni așa… proletar! 😉
Buna, Melania! Aaa, nu, Vuitoanele se arunca asa, neglijent-ostentativ pe spatarul scaunului.Cred ca obiectul respectiv e de fapt pentru atarnat ” punguta cu… multi bani”, cand stai la masa si o tii intre picioare, preventiv.
Am sa trec si eu din cand in cand pe la voi, sper ca e ok, da?
„Dar din dar se face rai„… spune o vorbă din bătrâni. Ar fi foarte bine dacă madam cutare, baba cloanța națiuni, ti-ar trimite si ție un Luis Vuitton și-un pormoneu plin cu euro din sărăcia ei, să îi găsești utilitatea brand-ului de țară sărmană.
Să ai o zi minunată!
Cosmine, crede-ma ca nu-mi trebuie, mai ales de la astia!Nu, mersi, stii cum e, daca intri in troaca, te mananca porcii, ori eu nu vreau sa ma manance nimic!
Sunt sigur de acest lucru. Stai liniștită, oricum nu ți-ar da absolut nimic… poate să îți mai bage mâna în portofel după încă 25%… că nu le mai ajung banii de protocol și li s-au deteriorat celularele, mașinile, vilele, vuitoanele etc…
Obrazul subtire cu cheltuiala se tine! Ce, vrei sa poarte genti de la „Dragonul Rosu”?
Pingback: Și totuși se învârte – Sânge balcanic (124) poem « Cosmin Stefanescu's Blog
Ha!Ha! Celebra frunza are si materiale promotionale :))
E de rasu’-plansu’!